S-a decis: Avem 5,55 milioane de pensionari, in usoara scadere. Ce inseamna asta pentru sistemul de pensii?

Numarul mediu de pensionari din Romania la finalul anului trecut a fost, potrivit calculelor INS, de 5,555 milioane persoane, in scadere cu  106.000 persoane fata de ultimul trimestru din 2010 si cu 21.000 persoane fata de trimestrul III 2011. Pensia medie lunara a fost in trimestrul IV 2011 de 760 lei, mai mare cu 5,4% fata de acelasi trimestru al anului precedent si cu 0,3% fata de trimestrul III 2011, mai arata Statistica.

Pensionarii de asigurari sociale detin ponderea majoritara (99,9%) in numarul total de pensionari, iar dintre acestia, pensionarii de asigurari sociale de stat reprezinta 85,3% in totalul celor de asigurari sociale.
Pensia medie de asigurari sociale de stat a fost de 777 lei in trimestrul IV 2011, cu diferente mari intre zonele geografice, diferentele dintre valoarea minima si cea maxima depasind 350 de lei (623 lei in judetul Giurgiu fata de 979 lei in Municipiul Bucuresti).



Dupa sistemul de pensionare, cea mai mare valoare a pensiei medii lunare (1907 lei) s-a inregistrat pentru sistemul asigurarilor sociale-avocati, iar cea mai mica valoare, respectiv 312 lei a revenit pensionarilor din fostul sistem de asigurari sociale pentru agricultori.

Pe categorii de pensii, numarul pensionarilor pentru limita de varsta a fost preponderent (71,0%) in cadrul pensionarilor de asigurari sociale.
Pensionarii cuprinsi in categoriile de pensii - anticipata si anticipata partial - au reprezentat 2,4%, numarul lor fiind mai mic cu doua mii de persoane fata de acelasi trimestru al anului precedent.




Indicele pensiei medii reale pentru trimestrul IV 2011, fata de trimestrul precedent, calculat ca raport intre indicele pensiei nominale si indicele preturilor de consum a fost de 99,6%.

Numarul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual - indemnizatie sociala), in trimestrul IV 2011, a fost de 619.600 persoane, din care:

•  418.700 persoane din sistemul asigurarilor sociale de stat, reprezentand 8,8% din totalul pensionarilor din aceasta categorie;
• 200.900 mii persoane din randul pensionarilor proveniti din fostul sistem pentru agricultori, reprezentand 30,6% din totalul acestora.
  

Populatia Romaniei ar putea ajunge  in anul 2030 la 19,2 milioane locuitori, ceea ce ar insemna un recul de 4 milioane fata de inceputul anului 1990 si de 2,2 milioane fata de 1 ianuarie 2011. In 2030, varsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani atat pentru barbati, cat si pentru femei. Cele 5,7 milioane de pensionari de  la inceputul anului 2011 reprezinta 27% din populatia tarii. Pentru sistemul public de pensii, mai proasta veste nici ca se putea. Vezi cum va evolua pe ani si grupe de varsta numarul pensionarilor si mai ales, care este generatia care peste 10 ani va depune efortul financiar pentru ca acestia sa beneficieze de pensie.

• Cateva constatari, pentru inceput. Potrivit claculelor INSSE, imbatranirea populatiei va continua, cu intensitati diferite. "Populatia in varsta de 65 ani si peste va creste la nivel national de la 3,2 milioane persoane in anul 2010 la peste 5,1 milioane in anul 2050. In mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in categoria "varstnicilor". Va creste intr-un ritm foarte intens populatia de peste 80 ani, ponderea ei in totalul populatiei varsnice. Va creste cererea pentru ingrijirea institutionalizata pentru persoanele varstnice de peste 80 ani", a explicat presedintele INS, Vergil Voineagu.

Situatia din Romania nu este singulara, ea regasindu-se la nivelul majoritatilor statelor europene. Sistemele publice de pensii din tarile Uniunii Europene se ajusteaza sever, sistemele finantate public (de tip pay-as-you-go) aratandu-si limitele in transferurile inter-generationale prin intermediul deficitelor.

Imbatranirea populatiei s-a declansat mai tarziu in Romania pentru ca si reculul natalitatii a inceput cu un decalaj. Nivelul  procesului a fost, si mai este inca, mai redus dar viteza este mai ridicata, pe fondul scaderii rapide si masive a natalitatii in anii 1990-1994 si mentinerii acesteia la o valoare mica in anii urmatori (scaderea a fost mai rapida si mai profunda in Romania).




In felul acesta, decalajul  este in reducere", explica Vasile Ghetau, de la Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane. Potrivit acestuia, scaderea natalitatii a dus la o scadere a numarului populatiei tinere si prin urmare la o crestere a ponderii populatiei varstnice. In acelasi timp, din anii 70 incoace am observat o reducere mai putin intense a mortalitatii populatiei tinere fata de incetinirea mortalitatii populatiei varstnice. Pe langa acest lucru, mai trebuie luata in calcul migratia, care a avut o importanta foarte consistenta.

• Romania- unde suntem?

Reculul natalitatii dupa 1989 si mentinerea ei la o valoare scazuta a avut si are avantaje economice si pentru individ/cuplu si pentru societate. Aceasta natalitate scazuta va schimba insa dramatic structura pe varste a populatiei si costurile vor aparea dupa 2025, cand la varstele avansate se vor afla generatiile mari dinainte de 1990 iar populatia in varsta de munca va fi compusa din generatii mai mici nascute dupa 1989. Aceste generatii vor plati pretul declinului demografic si al accelerarii imbatranirii demografice.

O redresare a natalitatii este singura schimbare care ar putea diminua pe termen lung viteza procesului de imbatranire. O astfel de evolutie va duce insa ￯ pentru un numar buni de ani - nu la reducerea raportului total de dependenta, ci la cresterea sa, prin raportul de dependenta al tinerilor.

Tarile vor trebui sa aloce din ce in ce mai multe resurse pentru o populatie varstnica in crestere a proportiei  si a raportului sau fata de populatia in varsta de munca. Sistemele actuale de securitate sociala, sisteme nascute in secolul al 19-lea si perfectionate in timp, par depasite de amploarea evolutiilor viitoare. Ramane de vazut care vor fi solutiile viitorului.

Cheltuielile de la buget cu pensiile se estimeaza sa creasca cu 40% mai repede decat PIB-ul in perioada 2010-2060, in medie, atat in OECD cat si in UE27. Doar doua tari - Estonia si Polonia - se asteapta la o reducere substantiala a cheltuielilor. In cinci tari, cheltuielile privind pensiile sunt de asteptat sa se dubleze. In Grecia si Luxemburg, acestea vor depasi 20% din PIB pana in 2060.

• Pensiile- cazul Japoniei
  

Conditiile de calificare. La japonezi, te poti pensiona dupa ce ai  contribuit minim 25 de ani la sistemul de pensii. In mod normal, contributia ar trebui sa fie de 40 de ani.  Pensia medie in anul 2008 a fost JPY 792.100 pe an (echivalent 7000 euro), ceea ce corespunde la 15,8% din salariul mediu. Persoanele in varsta sunt acoperite de schema generala de asistenta sociala.

Perioada platita de stat pentru a creste un copil a fost extinsa de la unu la trei ani. In cazul in care copiii suplimentari sunt nascuti in timp ce ai grija de un copil, aceasta perioada se prelungeste pana cand ultimul copil ajunge la 3 ani. Daca parintii aleg sa lucreze part-time in acest interval, contributiile sociale se calculeaza in baza castigurilor actuale, dar pensiile vor fi calculate pe baza castigului full-time anterioare.

Somerii pot fi scutiti de la plata integrala a contributiilor pe trei niveluri- trei sferturi, o jumatate sau un sfert din contributii, in functie de veniturile gospodariei. O singura persoana cu veniturile din anul precedent de sub 570.000 de JPY este scutita total de la plata oricarei contributii. Persoanele cu venituri mai mici  de 930.000 JPY platesc un sfert din contributii, cei cu venituri mai mici decat JPY 1.410.000 vor achita jumatate din contributiile iar cele cu venituri sub 1.890.000 JPY achita trei sferturi din contributii. Pentru perioadele de scutire totala, oamenii au dreptul la o treime (dupa aprilie 2009, o jumatate) din pensia de baza si pentru perioada cu un sfert de cotizare, de o jumatate (dupa aprilie 2009, la cinci-optimi) din pensia de baza.